Ce este Accidentul Vascular Cerebral:
Un accident vascular cerebral (AVC) este o afecţiune gravă NEUROLOGICA care necesită îngrijire de urgenţă, acesta putând provoca leziuni cerebrale de durată, invaliditate pe termen lung sau chiar decesul pacientului! In timp ce majoritatea populatiei considera ca AVC -ul este o urgenta ce necesita ingrijire medicala imediata, in realitate doar pana la 50% dintre ei cheama serviciile medicale de urgenta.
Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când fluxul de sânge este întrerupt sau redus, iar acesta nu mai poate transporta oxigenul si nutrientii catre tesutul cerebral. Fără oxigen, celulele creierului încep să moară sau se deteriorează după doar câteva minute, iar simptomele apar în părţile corpului controlate de celulele respective (ex: slăbiciune bruscă, paralizie sau amorţeală a feţei, a braţelor sau a picioarelor).
Un accident vascular cerebral poate fi cauzat de o arteră blocată (accident vascular cerebral ischemic) sau de scurgerea sau ruperea unui vas de sânge (accident vascular cerebral hemoragic). Unii pacienţi pot prezenta doar o întrerupere temporară a fluxului sangvin către creier (atac ischemic tranzitoriu), care nu provoacă daune permanente
Tipuri de accident vascular cerebral
În funcţie de modul în care se produce, dar şi de cauză, accidentul vascular cerebral este de mai multe tipuri:
-
Accident vascular ischemic (AVC ischemic)
– apare cel mai frecvent. Se instalează atunci când, la nivel cranian, se produc întreruperi ale circulaţiei sângelui. Este ştiut faptul că, fără oxigen, creierul nu poate rezista mai mult de 3-4 minute. De aceea, o asemenea leziune este, de multe ori, gravă şi ireversibilă. Cauza AVC-ului ischemic poate fi o depunere de grăsime, o boală cerebrovasculară cauzată de stilul de viaţă nesănătos sau un cheag de sânge, format fie la nivelul creierului, fie la nivelul altor zone din corp, dar care a migrat apoi spre creier.
-
Accident vascular cerebral hemoragic (AVC hemoragic):
– se produce în urma unui anevrism (dilataţia unui vas de sânge) sau în urma ruperii unei artere cerebrale. Indiferent de cauză, la nivel intracranian se produce o hemoragie care afectează ţesuturile din jur, iar în aceste condiţii riscul de deces este foarte ridicat.
-
Accident vascular cerebral tranzitoriu (AIT):
– se instalează ca urmare a unei deficienţe circulatorii la nivelul creierului, de aceea poate avea manifestările unui AVC normal. În cazul AIT, riscurile de paralizie şi deces sunt mai mici, dar pacientul prezintă risc crescut de a face un AVC ischemic în viitor. Tocmai de aceea este foarte importantă administrarea unui tratament adecvat cât mai rapid.
Deficitul neurologic instalat in mod brusc , starea de somnolenta, comatoasa sau alte tulburari ale starii de constienta la un pacient varstnic si/sau cu factori de risc cardiovascular , in lipsa altor cauze evidente ( traumatism , epilepsie etc ) ridica intotdeauna suspiciunea unui AVC.
Indiferent de tipul accidentului vascular cerebral, acesta necesită îngrijiri medicale neurologice în regim de urgență.
Factori de risc:
Sunt mai mulţi factori care pot creşte riscul de accident vascular cerebral:
- Valori ale tensiunii arteriale mai mari de 120/80 milimetri de mercur (mm Hg);
- Fumatul sau expunerea la fumul de ţigară (fumatul pasiv);
- Colesterolul ridicat;
- Diabetul;
- Apneea în somn;
- Bolile cardiovasculare, inclusiv insuficienţă cardiacă, defecte cardiace, infecţii cardiace sau ritm cardiac anormal, diagnosticate de medicii specialisti cardiologi.
- Antecedente personale sau familiale de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau atac ischemic tranzitoriu.
Factori asociați cu un risc mai mare de accident vascular cerebral
- Vârsta: persoanele cu vârsta peste 55 de ani au un risc mai mare de AVC;
- Sexul: bărbaţii au un risc mai mare de accident vascular cerebral decât femeile. Acestea sunt, de obicei, mai în vârstă când au un accident vascular cerebral şi sunt mai susceptibile de a muri de accident vascular cerebral decât bărbaţii;
- Hormonii: utilizarea pilulelor contraceptive sau a terapiilor hormonale care includ estrogen, precum şi creşterea nivelului de estrogen după sarcină şi naştere.
Factorii de risc potențial tratabili pentru accident vascular cerebral
- Obezitate;
- Inactivitate fizică;
- Fumat;
- Exces de alcool;
- Utilizarea de droguri ilicite (cocaină și metamfetamine).
Anticoncepționalele și riscul de accident vascular cerebral
Contraceptivele orale cresc riscul apariţiei infarctului, însă pericolul este mai mic în rândul femeilor care nu prezintă şi alţi factori cu potenţial pentru declanşarea accidentul vascular cerebral, conform studiilor recente.
Aşadar, anticoncepţionalele nu cresc riscul de accident vascular cerebral hemoragic. Cercetările medicale susţin că 85% dintre cazurile de infarct sunt cauzate de cheagurile de sânge, în timp ce accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de sângerile intracerebrale (MedLink Neurology, sciencedaily.com).
Cu toate acestea, în rândul femeilor ce prezintă predispoziţie la infarct, utilizarea contraceptivelor orale trebuie descurajată, fiind un factor de risc.
Stresul și riscul crescut de accident vascular cerebral
Sunt studii (ale cercetătorilor chinezi) care arată că stresul acumulat la locul de muncă ar putea reprezenta principalul risc pentru apariţia accidentelor vasculare cerebrale.
O analiză a şase studii efectuate anterior de către cercetători din întreaga lume, în cadrul cărora au fost monitorizaţi 140.000 de subiecţi timp de 17 ani, a dus la concluzia că persoanele care se confruntă cu stres la locul de muncă prezintă un risc de accident vascular cerebral cu 22% mai mare decât cele care lucrează într-un mediu lipsit de stres. În plus, în rândul femeilor riscul creşte până la 33%.
Factorii avuţi în vedere la elaborarea studiilor au inclus impunerea de termene limită foarte strânse, presiunea psihologică determinată de efectuarea sarcinilor de lucru şi metodele de coordonare în echipă. Numărul de ore lucrate pe zi nu a fost luat în considerare.
Persoanele care lucrează în domeniile cu nivel ridicat de stres au fost predispuse la pericolul ischemiei cerebrale, cauzate prin formarea unui cheag de sânge în creier, în 58% dintre cazuri.
Cu toate acestea, studiul nu atestă prezenţa unei relaţii de tipul cauză-efect între stresul de la locul de muncă şi declanşarea atacului cerebral.
Fumătorii și riscul crescut pentru accident vascular cerebral
Persoanele în vârstă care sunt fumătoare şi suferă de migrene au un risc crescut de a face accident vascular cerebral.
Conform unui studiu la care au participat circa 1.300 de persoane cu vârsta medie de 68 de ani (monitorizate timp de 11 ani, pentru a se vedea frecvenţa cu care suferă atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale), în cazul fumătorilor cu migrene au existat de trei (3) ori mai multe şanse de a face un accident vascular cerebral.
Cu toate acestea, chiar dacă studiul a constatat o asociere între prezenţa migrenelor şi riscul crescut de accident vascular cerebral la fumători, studiul nu a dovedit o relaţie de tip cauză-efect.
Simptome
- Confuzie;
- Probleme de vorbire;
- Probleme de vedere, cu un ochi sau cu amândoi;
- Dificultate de a respira;
- Ameteli;
- Tulburări de mers;
- Pierdere a echilibrului sau coordonării mișcării;
- Căderi inexplicabile;
- Pierdere a conștienței;
- Cefalee bruscă și severă;
- Paralizie (incapacitatea de mișcare) sau amorțire a feței, brațelor sau picioarelor, în special pe o parte a corpului.
Cand sa mergi la medic?
Actionand rapid, ajuti pacientul cu AVC sa primeasca tratamentul de care are urgent nevoie – acesta are eficienta maxima daca AVC-ul este diagnosticat in aproximativ 3 ore de la debutul simptomelor. Noteaza ora la care au inceput sa se manifeste – aceasta informatie ajuta medicul in alegerea celei mai bune variante de tratament. Daca suspectezi ca cineva sufera un AVC, actioneaza rapid (formula F.A.S.T.) si fa-i urmatorul test:
F – Face (Fata) – Cere persoanei sa zambeasca. Ti se pare ca fata e asimetrica sau gura e cazuta intr-o parte?
A – Arms (Brate) – Cere persoanei sa ridice simultan ambele brate deasupra capului. Unul dintre ele ramane inert sau mai jos decat celalalt?
S – Speech (Vorbire) – Cere-i persoanei sa repete o fraza simpla (de exemplu “Cerul este albastru”). Nu poti distinge ce zice sau vorbeste ciudat?
T – Time (Timp) – Daca remarci oricare dintre aceste semne, suna IMEDIAT la 112! Pentru ca persoana sa fie transportata cat mai repede la spital, spune-i operatorului ca suspectezi ca aceasta a suferit un accident vascular cerebral si transmite-i ora la care au aparut primele simptome.
Complicatiile AVC-ului
Un AVC poate uneori sa provoace dizabilitati temporare sau permanente, in functie de perioada de timp in care creierul nu a beneficiat de sange si de zona cerebrala afectata. Complicatiile pot include:
- Paralizitie sau pierderea miscarilor musculare
- Dificultati de vorbire sau inghitire
- Pierderea memoriei sau tulburari cognitive
- Tulburari emotionale, depresie
- Durere
- Schimbari in comportament si in capacitatea de a se ingriji singure
Preventie
Cunoscand care sunt factorii tai de risc, urmeaza recomandarile medicului si adopta un stil de viata sanatos pentru a preveni un AVC:
- Controleaza-ti hipertensiunea arteriala
- Redu cantitatea de grasimi saturate din alimentatie
- Renunta la fumat
- Gestioneaza diabetul
- Mentine-ti greutatea optima
- Adopta o alimentatie bogata in fructe si legume
- Fa miscare regulat
- Consuma alcool cu moderatie sau deloc
- Trateaza apnea obstructive de somn
Nu neglijati consultul Neurologic! Va poate salva viata!
NEUROLOGIE – UPMEDICAL MEDICAL CENTER
